C’era na vota na vicchiaredda ca scupava a crisiedda. Scupa ca scupa, a truvò ‘n sanareddu.
“ Chi m’accattu, chi m’ accattu ?” dissi cunfunnuta a vecchia ca fossi cche soddi nunn’aveva tanta cunfirenza
“ Su m’accattu u pani, fazzu muddichi; su m’accattu a viddura, fazzu fogghi; gira, vota e furia mi tocca sempri di scupare”. “ U latti” rissi tutta cuntenta a ‘n cettu puntu “m’accattu ‘n tezz’ i latti, ca nunn’ alludda”.
Accussi fici: s’accattò u latti e u misi no casciolu. Poi, quannu finiu di scupare, s’anginucchiò davanti a ttaru e accuminciò a priari:
“Ave Maria, alluvoti u suggi si mancia u latti. Santa Maria, alluvoti u suggi si mancia u latti”.
A vicchiaredda a va nèsciri e s’a spagnava co suggi i crèsia si mangiava u latti.
Successi accussì ca ppi tutta a strada non finiu chiù di pinsari o suggi e o latti.
“ Si, ma su iddu si mangia u latti, iu ghiuru u casciolu e u lassu mòriri dda intra a ‘nsuppilu, ‘nsuppilu” riceva,e no mentri muveva u vastuni cumu su avissi ravanti, ddu suggi c’aveva na menti.
Quannu tunnò a cresia, rapiu a potta a leggiu a leggiu e sùbbutu iù a taliari u tavulinu.
U casciolu era apettu a sfilazzedda, comu sa o scuddatu idda; s’abbicinò e visti ca dda intra c’era u suggi.
S’abbicinò n’autra ‘nticchia e poi, cu tutta a rabbia c’aveva, ghiusi u casciolu a scattu. Ma u suggi, cchiù lestu,scappò e si fimmò davanti a potta comu su vulissi pigghialla pi fissa.
Nunn’ appi tempo di fari u primu marameu, quanni s’addunò ca ci mancava a cura. Anticchia gghianciu u suggi e poi accuminciò a dumannari lamintànnisi:
“ Vecchia, dammilla a cura; vicchiaredda mia, dammilla a cura. Su tu mi runi a cura, m’ampìccicu e mi ni vaiu”
“ E tu mu runi u latti?” ci rissi a vecchia. “ Su tu mi runi u latti, iu ti rugnu a cura, t’ampìccichi e ti ni vai”
“ E comu fazzu? U latti m’a manciatu, comu fazzu a daritillu”
“ Ti ni vai na pècura e tu fai rari di idda”
U suggi, chiù cunfusu ca pessuasu, si ni iù na pècura.
“Pècura, picuredda, mu runi anticchedda e latti”
“E ca fari cco latti?”
“ Su tu mi runi u latti, u latti ci u pottu a vecchia, a vecchia mi runa a cura, m’ampìccicu e mi ni vaiu”
“ Ppi dàriti u latti, tu m’a dari anticchia di ebba”.
“ E unni a trovu l’ebba?”
“ A vai ‘nta campagna!”
E u suggi si ni iù ‘nta campagna.
“Campagna, campagnedda ma runi anticchia e ebba?
“E chi ci fa ‘n suggi ccu l’ebba ?”
“Su tu mi runi l’ebba, l’ebba ci a pottu a pècura, a pècura mi runa u latti, u latti ci u pottu a vecchia, a vecchia
mi runa a cura m’ampìccicu e mi ni vaiu”.
“Su voi l’ebba, tu m’a puttari anticchia e acqua”.
“E unni a trovu l’acqua?”
“T’a fai rari da funtana”
E u suggi si ni iù ‘nta funtana.
“Funtana, funtanedda, ma runi anticchia e acqua?”
“E ca fari ‘n suggi ccu l’acqua?”
“L’acqua ci a pottu a campagna , a campagna mi runa l’ebba, l’ebba ci a pottu a pècura, a pècura mi runa u latti, u latti ci u pottu a vecchia, a vecchia mi runa a cura, m’ampìccicu e mi ni vaiu”
“ Iu ta rugnu l’acqua. Ma unni t’a metti? Ci voli na quattara”.
“ E unni a trovu a quattara?”
“ Ti ni vai no quattararu”
E u suggi si ni iù no quattararu.
“Quattararu, quattararu, ma runi na quattara?”
“E tu chi ci a fari ccu na quattara?”
“A quattara ci a pottu a funtana, a funtana mi runa l’acqua, l’acqua ci a pottu a campagna, a campagna mi runa l’ebba, l’ebba ci a pottu a pècura, a pècura mi runa u latti, u latti ci u pottu a vecchia, a vecchia mi runa a cura, m’ampìccicu e mi ni vaiu”
“ Ma ppi fàriti na quattara, ci voli a crita”
“ E unni a trovu a crita?”
“Ti nn’a ghiri o critazzu”
E u suggi si ni iù o critazzu.
“Critazzu, critazzeddu, ma runi anticchi e crita?”
“A mia nun m’anteressa picchì ti sebbi. Pìgghiti tutta a crita ca voi”
Tuttu cuntentu, u suggi si pigghiò tutta a crita ca vosi. A crita a pottò o quattararu, u
quattararu ci resi a quattara,a quattara a puttò a funtana, a funtana ci resi l’acqua, l’acqua a puttò a campagna, a campagna ci resi l’ebba, l’ebba a puttò a pècura, a pècura ci resi u latti, u latti u puttò a vecchia, a vecchia ci resi a cura, a cura s’ampiccicò e filici si ni scappò.

Commenti
Posta un commento
Ciao, lascia un segno del tuo passaggio.